OANA

Intotdeauna m-am gandit ca panna cotta e ceva asa , foarte complicat de gatit ... suna oarecum pompos, si ma gandeam ca sigur e incurcata treaba si trebuie sa stai juma' de zi in bucatarie ca sa faci desertul asta. De fapt, nu e asa deloc, e chiar unul dintre cele mai simple deserturi pe care le-am facut pana acum.

Pentru reteta asta am folsoit:

- 400 gr smantana

- 2 pliculete zahar cu rom - mie nu-mi place vanilia, asa ca zaharul cu rom il inlocuieste cu succes pe cel vanilat;

- 1 pliculet gelatina;

- 200 gr zahar pudra;

- 400 gr zmeura;

- 150 gr zahar tos.

Am "stropit" zmeura cu zaharul tos si am lasat castronul deoparte, sa se topeasca zaharul.

Am dizolvat gelatina in 100 ml apa calda, si am amestecat pana s-a omogenizat bine.

Pe aragaz, la foc mic, am pus smantana si zaharul pudra si cel aromat si am amestecat incet, pana a inceput sa fiarba si a dat usor in clocot; am pus gelatina dizolvata, am amestecat bine bine bine si am pus sa se raceasca un pic in apa rece.

Intre timp, am cautat niste forme in care sa torn compozitia; pana la urma, am ales niste pahare mai mici; ar fi mers forme de silicon, dar nu am; am trecut paharele prin apa rece si am pus in fiecare zmeura, iar apoi crema din smantana. Am bagat la frigider si-am mancat cu mare pofta a doua zi. E necesar sa stea la rece cateva ore, macar 4.

Cred ca e unul dintre cele mai bune deserturi pe care le-am mancat in ultimul timp; acrisor de la zmeura, dulce de la zahar, racoritor, fin ... un deliciu!

M-am trezit si eu spre sfarsitul verii ca n-am mancat zmeura, si parca mi-e pofta ... asa ca fuga la piata, unde ... SOC! ... 15 lei kg de zmeura, disponibila la o singura tanti din piata ... dar pofta e pofta, ce sa-i faci, mai ales la femeile gravide :))

Cand le-am luat, intentionam sa le mananc ca atare, si sa-i dau si lui Toni; domnisoara n-a binevoit sa manance, le-a scuipat cu delicatete; si cum am constatat ca pofta nu era chiar atat de mare cat sa mananc singura 1kg intr-o zi, plus de teama sa nu se strice daca le tin prea mult, le-am bagat in productie: un chec, o prajitura (scriu pe urma reteta) si restul pentru burtica mea.

Pentru chec am folosit:

- 4 oua;

- 250 gr smantana;

- 200 gr faina;

- 200 gr zahar;

- zmeura - un castron.

Am separat galbenusurile de albusuri. Am batut albusurile spuma si le-am dat deoparte. Am pus apoi in robot galbenusurile si le-am mixat cu zaharul pana s-a topit; treptat, am adaugat smantana, apoi faina si albusurile batute spuma. Cand am incorporat albusurile, nu am mai batut cu mixerul, ci am amestecat incet cu telul.

Am pus compozitia intr-o tava tapetata cu hartie de copt; am pastrat vreo 3-4 linguri in care am amestecat o parte din zmeura pasata bine; am pus crema asta roz peste restul compozitiei, am adaugat si zmeura ramasa si am bagat la cuptor, la 175 de grade.

Pentru ca m-am grabit si nici n-am verificat cu scobitoarea, am scos-o din cuptor mai devreme, asa ca nu a crescut atat cat ar fi trebuit. Data viitoare o sa fiu mai atenta ... :( Gustul este insa, deosebit. O sa mai fac in curand, merge cu tot felul de fructe. 

M-am apucat intr-o seara sa fac taitei de casa, pentru ca vroiam pentru a doua zi sa prestez o supa de pui buna, buna,buna ... Am facut aluatul, l-am impartit si am intins foile; le-am lasat la uscat, doar pentru juma de ora, sa se zvante un pic ca sa le pot taia bine; numai ca ... am uitat de ele ... pana cand le-am gasit a doua zi in bucatarie, uscate BINE!

Eh, si ce daca? Taiteii o sa aiba alta forma; am faramitat foile si am obtinut o portie zdravana de taitei de toate formele posibile; buni si-asa, gustul conteaza. O parte au mers in supa, iar cealalta parte le-am folosit pentru "paste cu sos".

Acum ... alta poveste: n-am gasit usturoi la magazin ... dubios fapt, nu s-a mai intamplat; in schimb am gasit usturoi tocat si congelat; bun si asta, in lipsa de cel proaspat.

Am pus intr-o tigaie putin ulei si vreo 3-4 linguri de usturoi tocat - din asta congelat, nu e foarte iute, altfel as fi pus mai putin. Am invartit un pic si am adaugat o ceasca de sos de rosii. Dupa inca 1-2 minute, am turnat peste o cana mare de smantana lichida (peste 250 ml). Am lasat sa fiarba vreo 5 minute; nu prea mi-a placut smantana asta, mi s-a parut pre lichida -  a se citi cam diluata ... data viitoare schimb marca. Prin urmare, sosul arata un pic taiat :( Am adaugat, sare, piper si o lingurita de cimbru.

Separat, am taiat fasiute vreo 200 gr de kaizer si l-am rumenit putin intr-o alta tigaie.

Am pus peste sos taiteii gata fierti si kaizerul, am amestecat bine si am mai invartit nitel totul sa se omogenizeze si sa se patrunda sosul in taitei. Am pus putin patrunjel pe deasupra si gata.

Foarte rapida reteta (asta daca se exclude prepararea taiteilor), merge cu orice fel de paste; dar parca taiteii de casa au alt gust ... :)

Nu stiu cum sa denumesc mai bine reteta asta, e un fel de tocanita de legume si mei; e tot o mancarica pentru lenesi, insa, asa cum spune proverbul, de multe ori "lenesul mai mult alearga".

Cu o lipsa totala de chef pentru a gati, pe o caldura ingrozitoare, m-am apucat totusi de treaba, pentru ca nu pot sa hranesc copilul doar cu apa plata (cu sau fara lamaie).

Si-mi fac eu planul simplu: curat un dovlecel, curat o vanata, le tai cubulete, le pun in vas, adaug 1/4 cescuta de mei (bine spalat), o bucata de piept de curcan, 2-3 catei de usturoi taiati feliute, 1/2 cescuta suc de rosii, o ceasca de apa, putin patrunjel uscat, pun capacul si bag la cuptor. Si plec si  las bucataria in care erau deja 35 de grade, sa se faca 40 sau cate s-or face si sa se faca si mancarica buna.

Asta era planul ... dar nu s-a potrivit ... pentru ca adoratele mele electrocasnice si ustensile de bucatarie, pe care le iubesc mult pentru ca-mi usureaza existenta, se dovedesc a fi foarte destepte; si refuza sa porneasca in anumite conditii neprielnice pentru ele, si anume tensiune fluctuanta; caci intr-o zi cu 40 de grade afara si 30 in casa, tot poporul baga AC in priza, sa duduie la maxim si sa faca balti pe sub geamurile blocurilor. Deci, bietul cuptor statea si el la coada dupa o gramada de AC, in speranta sa capete portia lui de tensiune ... si pornea 1 minut, si se oprea 5 ... si tot asa ... si degeaba, nicio sansa sa mearga ca lumea. Asa ca am cedat, am scos mancarea din cuptor si-am pus-o pe aragaz; am mai adaugat o ceasca de apa si-am stat si-am pazit-o si-am mai mestecat din cand in cand sa nu se lipeasca si-am transpirat pana am stors apa din tricou.

Un gand mi-a trecut prin cap: daca nu-i place lui Toni mancarea?!

Norocul ei :)) I-a placut! :))

Simplu si delicios, dar cu prajeala, faina, grasime, smantana ... adica tocmai bun pentru silueta! :)) Dar silueta mea e oricum "bombata", asa ca se mai accepta si exceptii.

Reteta asta e doar pentru noi, poate daca faceam dovleceii la cuptor ii dadeam si lui Toni, insa era foarte cald si m-am gandit ca prajiti se fac ma repede dovleceii.

Deci, vreo 3 dovlecei nici prea mari nici prea mici, curatati de coaja si taiati feliute de ~1 cm grosime, se sareaza si se lasa la scurs. Se trec apoi prin faina integrala, pe ambele parti, si se prajesc in cat de putin ulei se poate; se scurg apoi pe hartie de bucatarie si se aranjeaza cat de artistic se poate intr-un vas.

Vreo 4-5 catei de usturoi se pun in mixerul mic vertical, se fac pasta, se adauga putin ulei de masline, sare, putina apa minerala si cam 150 ml smantana, plus bonus niste marar. Se bat toate bine pana iese un sos delicios, de fapt un mujdei mai gros, cu multa smantana. Se adauga peste dovlecei cat sunt calzi si se mananca repede si cu placere toata portia, asta pentru ca reincalziti nu mai sunt acelasi lucru.

Pofta buna!